|
Prin poziţia sa geografică, judeţul Gorj este în întregime o zonă turistică presărată cu locuri pitoreşti, munţi împăduriţi, pante stâncoase, peşteri şi minunate monumente ale naturii, cum ar fi: rezervaţia speologică de la Cloşani, pasul Jiului, cheile Olteţului, cheile Sohodolului, Peştera Muierilor, Peştera Polovragi.
Judeţul dispune de o bogată bază materială în domeniul turismului: staţiunile balneare şi climaterice Rânca şi Săcelu, ca şi complexurile turistice Sohodol, Drăgoieni, Lainici, Jaleşul şi
Tismana.
În judeţul Gorj se află peste 25 de trasee turistice montane pedestre, între care şi două trasee turistice europene de lung parcurs (E3 şi E7), trei zone de alpinism (Cheile Sohodolului – Runcu, Cheile Galbenului – Baia de Fier, Cheile Olteţului – Polovragi), cinci zone speologice ce alcătuiesc cel mai mare potenţial speologic din România, o staţiune de schi (Rânca), precum şi perimetre de vânătoare şi pescuit ce atrag anual un mare număr de urişti.
Un punct de maximă atracţie pentru turiştii din lumea întreagă este Complexul Sculptural al marelui artist de renume mondial Constantin Brâncuşi din municipiul Târgu-Jiu.
De asemenea, nu putem să nu amintim monumentele istorice şi de arhitectura, presărate în întreaga regiune, motiv pentru care această zonă a ţării s-a transformat într-un veritabil muzeu.
Inventarul acestora se rezumă la: 34 de monumente şi situri arheologice; 298 monumente şi ansambluri de arhitectură; 5 clădiri memoriale; 39 de monumente şi ansambluri de artă plastică şi cu valoare memorială; 7 zone istorice urbane şi rurale.
Arhitectura lemnului tezaurizează mărturii de o excepţională valoare artistică a culturii materiale şi spirituale a poporului român.
Preluând tipuri de tehnici de construcţie, elemente decorative din cele mai vechi izvoade, arta lemnului reflectă capacitatea creatoare a meşterilor populari şi a dragostei lor pentru frumos.
Un succint inventar al patrimoniului arhitectural din lemn scoate în evidenţă peste 120 obiective, din care peste o sută sunt biserici din lemn cu o vechime de peste 200 de ani.
Originalitatea organizării spaţiului cât şi bogăţia decoraţiei denotă o capacitate inventivă greu de imaginat şi totodată nemaiîntâlnită pe alte meleaguri. De reţinut că în Gorj se află unicate ale
programului – biserici cu pridvor pe altar – o rezolvare ingenioasă din punct de vedere arhitectural. Interesul istoric trezit de apariţia în Muntenia şi Oltenia a unor modeste construcţii feudale fortificate, precum şi caracteristicile lor arhitecturale au polarizat de timpuriu atenţia specialiştilor. Legitimându-se cu denumirea de CULE, acestea apar ca o veridică expresie a
necesităţii de apărare împotriva necesităţii de apărare împotriva ameninţării ce apasă asupră-le.
Din noianul de cule, care au existat pe teritoriul judeţului Gorj (peste 20), astăzi se mai păstrează doar trei în forma originală (Curtişoara, Şiacu – comuna Slivileşti şi Groşerea – Aninoasa) şi una
transformată (casa-culă din Glogova).
Importante pentru evoluţia programului arhitectural sunt în mare măsură şi casele şi conacele realizate îndeosebi între ecolele al XVI-lea şi al XIX-lea. Enumerăm în continuare o parte dintre cele care ni s-au păstrat în forma originală: Casa Dimitrie Măldărăscu, din municipiul Târgu-Jiu, strada Tudor Vladimirescu, nr.36; Casa Cartianu, situată în satul Cartiu, comuna Turcineşti, la nord de municipiul Târgu-Jiu; Casa Cornea Brăiloiu, din cartierul Vădeni al municipiului Târgu-Jiu; Casa Barbu Gănescu, din municipiului Târgu-Jiu, Piaţa Victoriei, nr.1; Casa Vasile Moangă, din municipiului Târgu-Jiu; Casa Moangă - Pleşoianu, din staţiunea Săcelu.
|
Institutul Naţional de Statistică
Valea Sohodolului
Poarta Sărutului
